Rasele umane

Cu totii apartinem aceluiasi grup de fiinte – specia Homo sapiens, dar in cadrul acestui grup exista cateva tipuri fundamentale numite rase.

            Exista patru rase omenesti de baza: caucaziana, mongoloida, australoida si negroida. Fiecare rasa poate fi impartita in mai multe populatii.

            In general, caucazienii au pielea deschisa la culoare. Aici sunt inclusi majoritatea europenilor antivi, nord-africanii, popoarele Orientului Mijlociu si indienii.

            Mongoloizii au si ei pielea mai deschisa, dar farta si nasul sunt mai late. Aceasta categorie include nu doar chinezii si inuitii, ci si americanii nativi.

            Australoizii tipici au pielea de culoare inchisa si includ aborigenii si locuitorii multor insule din Pacific.

            Negroizii au pielea inchise si au un maxilar inferior mai mare, nari mai mari si buze proeminente.

            Deplasandu-se dintr-o regiune a lumii in alta, grupurile rasiale au fost nevoite sa se adapteze diferitelor conditii climatice si de viata ceea ce a determinat evolutia grupurilor rasiale.

            Culoarea pielii este influentata de trei pigmenti de baza: carotenul(galben), hemoglobina(rosu) si melanina(brun). Melanina este produsa de celule speciale din piele, numite melanocite. Diferitele rase tind sa aiba acelasi numar de melanocite, dar care sunt grupate diferit si producgranule de melanina ce variaza ca marime si cantitate. Culoarea parului si a ochilor unei persoane depinde si de cantitatea de melanina produsa in organism. Parul cret, ondulat sau lins depinde de tipurile de proteine din radacina firului de par. Cei mai multi negroizi au parul negru si cret si ochii caprui inchis; cei mai multi australoizi au parul negru, ondulat si ochii de un caprui mediu; mongoloizii au parul negru si lins, iar ochii caprui deschis pana la inchis; caucazienii reprezinta rasa cea mai variata. Diversitatea culorii ochilor se datoreaza faptului ca pigmentii din ochi filtreaza excesul de raze ultraviolete, care ar putea deteriora straturile sensibile din interiorul ochiului, reducand precizia imaginilor.

            Persoanele din regiunile reci au o constitutie robusta, picioare si brate relativ scurte, ceea ce contribuie la pastrarea caldurii corpului.

            Persoanele din regiunile secetoase si calduroase sunt inalte si slabe, cu membre lungi, care permit pierderea rapida a caldurii.

            In general, oamenii sunt capabili sa tolereze mai bine caldura decat frigul, fapt ce reflecta originile africane ale omului. Principalele diferente dintre rase constau in modurile in care acestea fac fata frigului.

Clima si mediul nu determina doar culoarea pielii oamenilor si metodele de conservare a caldurii, ci si forma fetei acestora.

 Protuberantele de pe fetele mongolizilor au devenit turtite, pentru a micsora portiunea de la suprafata fetei. Crestele fruntii s-au micsorat si ele, iar ochii sunt inconjurati de un strat protector de grasime, ceea ce reduce partea vizibila a ochiului la o mica deschizatura, aparand globul ocular de friguri puternice, iar retina de stralucirea intensa a zapezii.

            Popoarele de negroizi si australoizi au craniul alungit. Populatiile Europei Centrale si de Est si majoritatea mongoloizilor au craniul lat. Craniul vest europenilor se incadreaza intre cele doua forme. Marimea creierului este mai mare la mongoloizi si mai mica la popoarele insulelor Pacificului de sud, de origine australoida. Locuitorii muntilor inalti s-au adaptat unei atmosfere rarefiate. Indienii peruvieni din Anzi au cu o treime mai multe globule rosii decat persoanele care traiesc  la nivelul marii. Inimile lor sunt in general mai mari decat cele obisnuite, pentru a putea pompa mai mult sange in plamani. Plamanii sunt mai mari pentru a putea inspira si expira volume mai mari de aer; cutiile lor toracice sunt foarte late.

LIMBAJ SI RELIGIE

Doua elemente principale deosebesc un grup de oameni de altul – limba si religia.

            In lume exista aproximativ 4000 de limbi diferiete, multe inrudite intre ele in familii lingvistice.

            Cea mai mare familie lingvistica este cea indo-europeana si limbile acesteia sunt vorbite de circa doua cincimi din populatia globului.

Ea include toate limbile europene cu exceptia finlandezei, maghiarei, limbii turce, basce si limbilor vorbite in Afganistan, Pakistan, Bangladesh si India. Limbile europene sunt vorbite si in locurilr odinioara colonizate de europeni din Austarlia, Noua Zeelanda, Africa , America.

            A doua familie lingvistica, ca marime, este cea sino-tibetana si include birmaneza, chineza, thailandeza si tibetana, fiind vorbita de circa o cincime din populatia lumii.

            Alte familii lingvistice mai includ limbile dravidiene vorbite in sud-estul Indiei si nordul Sri Lankai si  limbile afro-asiatice.

            Austarliana si familia lingvistica indo-pacifica cuprind 1400 de limbi vorbite de populatia din Mdagascar, Indonezia, Vietnam, insulele oceanului Indian si Pacific.

            O alta familie lingvistica cuprinde cele aproximativ 1000 de limbi ale nativilor americani.

            In lume exista sapte religii principale: budism, crestinism, confucianism, hinduism,islamism, iudaism, si sintoism. Unele dintre acestea sunt divizate in grupuri numite culte. Aderantii la iudaism, crestinism sau islamism se inchina unei singure divinitati – religii monoteiste. Majoritatea celorlalte religii au mai multe divinitati – politeiste. Unii cred intr-o divinitate atotputernica suprema, dar si intr-o multitudine de divinitati mai mici.