Elementele reale

       Basmul “Aleodor imparat” a fost cules de Petre Ispirescu si publicat in culegerea “Legendele sau basmele romanilor” (1882), o ampla si valoroasa colectie de basme romanesti, despre care Vasile Alecsandri afirma ca ele reprezinta “ un sirag de pietre scumpe din averea nationala”.

      Basmul este o opera epica in proza care nareaza intamplari fantastice puse pe seama unor personaje inzestrate cu puteri supra naturale si care se constituieste pe universala lupta dintre bine si rau. Ca majoritetea basmelor, fie ele populare sau culte, si “Aleodor imparat” se manifesta ca o strucrura schematizata avand  la baza motive narative specifice care se desfasoara intr-o animita ordine temporala: motivul imparatuluifara urmas, motivul interdictiei si al incalcarii acesteia, motivul calatoriei in care eroul I se alatura sjutoare din lumea reala, motivul depasirii probelor, motivul promisiunii indeplinite, motivul triumfului binelui asupra raului si motivul sfarsitului fericit.

      Pe durata intregii actiuni, elementele reale se impletesc cu cele neverosimile, modul de expunere dominant este naratiunea care se impleteste cu dialogul si descrierea conferand subiectului dinamism si sugestii scenice.

      In basm, timpul si locul nu sunt precizate. Astfel spatiul este nelimitat, peripetiile lui Aleodor se petrec pe “taramul nostru” (imparatia eroului), dar si pe “taramul celalalt”, considerat un domeniu interzis, stapanit de o fiinta diforma (mosia lui Jumatate-de-om-calare-pe-jumatate-de-iepure-schiop). Timpul actiunii este nedeterminat, intamplarile avand loc “odata ca niciodata’.

      Incepand cu intriga subiectului (din neatentie, eroul a calcat pe taramul “pocitaniei de om”) se se contureaza opozitia dintre bine si rau. Aleodor, odrasla imparateasca, venit pe lume in chip tainic, reprezentand fortele binelui este construit in antiteza cu un monstru malefic, antieroul cu trasaturi inumane, o fire tiranica si razbunatoare, posedand o forta fizica neobisnuita. In opozitie cu slutul, Aleodor simbolizeaza pe eroul basmului romanesc, Fat-Frumos, modelul ideal al flacaului.Acesta se dovedeste a fi de la inceput un copil nazdravan, istet si iscusit in carmuirea imparatiei. Desi puterile lui sunt limitate, feciorul de imparat detine calitati deosebite ale omului din popor: forta, frumusete fizica (fetei lui Verdes imparat “i se scurgeau ochii dupa frumusetea si boiul lui”) curaj si vitejie (eroul pleaca in calatorie si reuseste sa treaca cu bineprin incercarile la care este supus de Verdes imparat),- modest, onest (sarutandu-l in timp ce dormea, fiica de imparat este palmuita de Aleodor care trebuia sa-si tina cuvantul dat pocitaniei), milos (manifesta indurare fata de fapturile naturii: stiuca, corbul si taunele) si are dragoste pentru adevar si spirit de dreptate.

      Pentru a iesi biruitor in confruntarea cu “pocitania de neom”, eroul este ajutat de cei trei prieteni pe care ii pofteste inaintea sa folosind obiectele magice: solzisorul stiucuu, penita corbului si pufuletul taunelui, Obligat sa se ascunda “in trei zile de-a randul”, feciorul de imparat este metamorfozat in pestisor, pui de corb si lindina, reusind sa o invinga pe fiica lui Verdes imparat, cu toate ca si ea avea un ocheam fermecat.

      Cifra “trei” este fatidica. Ea simbolizeaza miracolul (la botezul lui Aleodor, petrecerile au tinut trei zile si trei nopti”). Cele trei ajutoare si obiectele lor vrajita sugereaza taina, iar motivul celor trei incercari subliniaza neprevazutul si strecoaraun fior de teama in sufletul ascultatorului.

      In mod frecvent, basmele folosesc formule traditionale, unele versificate care, dupa scopul naratiunii, sunt trei tipuri: introductive, mediane si finale. Formula intiala (“A fost odata ca niciodata…”) are rolul de a introduca ascultatorul in atmosfera miraculoaas a actiunii. Formulele mediane, intalnite mai rar, avertizeaza auditoriul asupra intinderii naratiunii (‘Si mergand inainte, cale de nu stiu cate zile…”). Iar formula de incheiere restabileste contactul cu corecta (“Iara eu incalecai p-o sa si v-o spusei dumneavoastra asa”) 

      Ca toate basmele populare, “Aleodor imparat” are caracteristicile comune creatiilor folclorice: creator anonim, caracter oral (au fost supuse unor modificari continue, datorita circulatiei lor prin viu grai), iar la slefuirea lor artistica au contribuit, de-a lungul generatiilor, mai multi naratori inzestrati cu talent.

      Dupa modelul basmelor populare, marii nostri scriitori au creat basme culte de neintrecut valoare etica si estetica: Mihai Eminescu (“Fat-Frumos-din-lacrima”), Ion Creanga (“Harap-Alb”), Ioan Slavici  (“Doi feti cu stea in frunte”).

      In concluzie, compozitia basmului urmeaza schema specifica acestei specii literara, spre a comunica un mesaj umanist tonic, de incredere in triumful adevarului si binelui.