-structura echilibrata,roman alcatuit din doua parti cu titluri simbolice: Se misca tara!
– Rasaritul,Pamanturile,Luminile,
Friguri,Vestitorii
Focurile -
Scanteia,Flacari,Focul,Sangele,Petre Petre,
Apusul
-momentele romanului: starea pregatitoare a rascoalei,izcucnirea
si reprimarea ci,intr-o constructie sferica,inchisa.
-romanul incepe si se incheie cu dezbaterea problemei taranesti,in
trenul de Craiova spre Bucuresti.
-personaje:Ilie Rogojinaru(arendasul mosiei Olena-Dolj),Simion
Modreanu(director in Ministerul de Interne),Grigore Iuga,Titu
Herdelea,Nadina,Dragos(invatatorul),Cosma Buruiana(arendas),
Aristide(fiul arendasului Platamonu)……
-Rebreanu asigura romanului o formula moderna,obiectiva,de un realism
zguduitor.Eugen Lovinescu il considera pe Rebreanu:”cel mai epic al
literaturii noastre”,iar G.Calinescu despre romanele lui Rebreanu:”mari
poeme epice”.
-viata taraneasca din Amara ocupa primul plan al partii I (Se
mis-ca tara!),argumentand si motivand miscarile taranesti si drama ce
se apropia.Naratiunea curge lent la inceput, in medii sociale
diferite.Satul si orasul se intalnesc pe aceeasi coordonata-problema
taraneasca devenita acuta.
-Titu Herdelea-legatura dintre diversele medii sociale
-poet-gazetar venit la Bucuresti si care inregistreaza opticile variate
in problema taraneasca.
-tehnica contrastului sustine si motiveaza evenimentele ce vor
urma .Scriitorul observa,noteaza si strange cu grija elementele de
viata,reactii care alcatuiesc o stare de spirit pregatitoare razmeritei.
-Rebreanu construieste o epica de tensiune progresiva.El este un
mare creator de atmosfera.
-in satul prezentat de Rebreanu circula diferite zvonuri,intamplari
marunte capata proportii neobijnuite si produc iritare,reactii
violente.Discutiile aprinse ii aduna pe oameni din ce in ce mai des in batatura
carciumii ,unde veneau toti din batrani,cu toate durerile(cei din Lespezi,cei
din Vaideei si Barlogu,din Gliganu sau Babaroaga,din Ruginoasa).
-nemultumirea taranilor este starnita de vestea ca Nadina are de gand
sa vanda mosia Babaroaga,de faptul ca invatatorul Dragos a fost arestat ,pentru
ca arendasul Cosma Buruiana este acuzat de un furt inventat si din cauza
arestarii unor tarani nevinovati.
Partea aII-a a romanului (Focurile),incepe
prevestitor sub semnul focului si al sangelui.Tudor Vianu observa:”ceea ce
aduce Rebreanu cu totul nou,in afara de putinele schitari in aceeasi directie
cu Duliu Zamfirescu,este viziunea starilor de multime si a omului ca
element al grupului social”.
-eroul colectiv este genial surprins in existenta sa
dramatica.Evenimentele se precipita tot mai mult.Ritmul lent al primei parti al
romanului devine alert in partea a doua.Scenele in care sunt surprinsa multimea
sunt tot mai numeroase:pedepsirea tanarului Aristide,feciorul arendasului
Platamonu,care necinstea fetele,este exemplara.Rebreanu aduce in prim-planul
imaginii,din ce in ce mai aproape,diverse figuri de tarani,surprinse printr-o
mscare,gest,vorba,expresie a fetei(Toader Strambu,Melentie Heruvimu,Trifon
Guju,Ignat Cerel,Leonte Orbisor,Ion Pravila,Petre Petre).
-psihologia multimii-nehotarata,nedumerita,fara sa stie ce
vrea.Mosiile Lespezi,Gliganu,Amara,Ruginoasa,Babaroaga sunt cuprinse de
furia stihiala a taranilor,care dau foc,davasteaza.Nelinistea,spaima se
rapandeste peste tot.Razbunarea taranilor este cumplita.Petre Petre o siluieste
pe Nadina,Toader Strambu o ucide..
-desfasurarea rascoalei-se dezlantuie focul si furia
oarba a oamenilor.Rascoala se realizeaza panoramic,dar si in secvente
cinematogrfice izolate,surprinse cu incetinitorul.Autorul noteaza miscarea
colectiva in care indivizii actioneaza ca un singur organism.Ei asculta tacuti
si nemiscati discursul demagogic al prefectului:”sutele de fete au aceeasi
expresie,pareau a fii ale aceluias cap,cu aceleasi ganduri si simturi,un singur
si acelasi om in infinite exemplare,ca un produs,in mare,al unei uzine uriase”.
-scena navalirii multimii in curtea conacului lui Miron
Iuga si uciderea acestuia e memorabila.La inceput apare in prim-planul imaginii
Miron Iuga,incercan sa-i linisteasc pe tarani,ca din ce in ce sa devina tot mai
proeminent Trifon Guju,intr-un crescendo al indraznelii,ostilitatii si
provocarii.Rebreanu noteaza gesturile,vocea acestuia,atitudinea in intregul
ei.De la aceste noutati individuale,scriitorul trce brusc la descrierea
multimii:”miscarea multimii se involbura.Oamenii se imbulzeau val-vartej
intr-o innebunire subita”.
-G.Calinescu sintetizeaza trasatura definitorie a stilului lui
Rebreanu,semnaland limpezimea,simplitatea si conciziunea ansamblului,maretia
lui coplesitoare,rod al imbinarii deavarsite:Frazele considerate singure
sunt incolore ca apa de mare tinuta in palma,cateva sute de pagini au
tonalitatea neagra-verde si urletul marii.
-limbajul este expresiv si aluziv,de esenta populara(„viermuiau”.”adulmecau”,”dadeau
tarcoale”);compartiile sunt concrete: „Multimea framantata ca
o balta rascolita de furtuna napraznica”.
-exprimare eliptica,intrebarile si raspunsurile
monosilabice,punctele de suspensie,exclamatiile si interogatiile,toate inchid
in ele o simtire omeneasca dureroasa,suferinda,incarcata de afectivitate expresiva.Dialogul
viguros cuprinde complexitatea starilor sufletesi in constructii
scurte.Simplitatea ,claritatea,solemnitatea stilului slujesc intentia
scriitorului de obiectivare totala,de sinceritate si adevar in opera
literara,conturand realismul sau rascolitor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu