Elementele psihologiei poporului roman Elemente ce stau la baza constituirii psihismului romanesc

Elementele psihologiei poporului roman

Elemente ce stau la baza constituirii psihismului romanesc

Psihologia popoarelor se configureaza prin intrepatrunderea factorilor fizici -rasa, clima, configuratie geografica, si a celor istorico-sociali –relatiile cu vecinii, situatia geografica, institutiile politice, sociale si economice.

Rasa

Nemul romanesc nu apartine unei singure rase istorice –se compune dintr-un amestec nedefinit, haotic de rase multiple si felurite (in proportii diferite). Pastrand sirul cronologic, fara a tine cont de proportii se pot desprinde urmatoarele elemente:

1. Primul fond etnic este stratul tracic, format din geto-dacii care au absorbit la venirea lor elementele ramase intre Dunare si M-tii Carpati de la vechile populatii ale acestori tari: scytii si agatirisi. [geto-dacii ar fi un trunchi despartit din marele trunchi de rase germanice –frati cu scandinavii, danezii, saxonii].
2. Pe acest fond etnic s-a altoit sangele si civilizatia latina. Sangele roman nu era nici el limpede si nici curat, deoarece, Traian a adus din intreaga lume romana o multime de oameni pentru a munci campul si pentru a reface orasele. Printer acestia se numarau galii –cautatori de aur, asiatici, egipteni etc, veniti din Galia, Iliria, Dalmatia, Asia Minor, Italia. Toate aceste populatii vorbeau o limba comuna pentru a se putea intelege, limba oficiala a Imperiului Roman, limba latina.
3. Ilirii au constituit cea mai mare proportie dintre aceste populatii. Ei veneau din dreapta Dunarii, din Macedonia si Albania de astazi.

Dupa ce o parte din populatia coloniilor a fost retrasa din Dacia si Moesia, populatia ramasa s-a contopit din nou. Aceste poulatii romanizate din mijlocul provinciei Dacice au fost din nou imprastiate pe ambele maluri ale Dunarii o data cu navala hunilor, gotilor si avarilor.

4. In prima jumatate a secolului al IV-lea au venit si triburile slave impinse de valurile navalitorilor. Ei veneau ca fugari, singuri si linistiti cu turme de oi si de boi, traind alaturi de populatiile romanice, in M-tii Daciei (N.Iorga).

O data cu inaintarea lor spre Apusul Europei, avarii au coborat si spre capmiile sudice unde au continuat procesul de cotropiri reciproce.

A.D.Xenopol a observat si afirmat ca elemental roman a fost mai puternic deznatiolizand populatia slava.

5. La jumatatea secolului al VII-lea vin triburile bulgare –denumite si barbare. O ramura a lor se aseaza intre Nistru, Prut si Dunare. Cu timpul acestia vor trece pe malul drept al Dunarii si se amesteca cu populatia trco-germanica. Limba, moravurile si credinta le imprumuta de la slavi, care aveau o cultura mult mai puternica.
6. La sfarsitul secolului al IX-lea, inceput de secol XI, pe teritoriul tarii noastre isi fac aparitia triburile pecenege, ungurii si cumanii care au avut si ele destule influente.
7. In secolul al XII-lea isi fac aparitia hoardele salbatice ale tatarilor.

Dintre toate aceste cotropiri cele care au influentat populatia bastinasa au fost bulgarii, ungurii si cumanii –in Muntenia si Moldova timp de 200 de ani. Aceasta a fost evidentiata prin studierea numelor localitatilor.

Timp de cateva veacuri, neamurile neolatine s-au limpezit si s-au separat de unguri care s-au retras.

8. Din secolul al XIV-lea apar turcii  si tulbura linistea stabilita de doua secole. La sfarsitul secolului, Principatul Munteniei se supune turcilor, apoi Moldova, iar in secolul XV si Transilvania. Influenta turcilor dureaza de la 1320 la 1880. Turcii nu au avut o influenta covarsitoare asupra romanilor.

Dupa 1880, navalirile barbare inceteaza si fac loc navalirilor semi-civilizate, cele grecesti si ruse.

9. Grecii moderni vin la sfarsitul secolului XIX, inceput de secol XX. Acestia sunt negustori si se aseaza in special in orasele de la malul Marii Negre. Ne-au influentat prin economia si religia lor. “Veneau spre noi grecii lihniti de foame si inraiti de robia si mizeria turceasca.” (sec XV-XVII).
10. Rusii veneau pe urmele vechilor navaliri slave. S-au stabili mai ales in Moldova si Basarabia.
11. La inceputul secolului XIX, apare o inraurire franceza prin plecarea la studii in Franta –la Paris a rinerilor intelectuali romani. Limba romana, gramatica si sintaxa propozitiei s-au resimtit profound incercand sa imite limba franceza.

Un scriitor anonim francez spunea: “Romanii au imprumutat moravurile si viciile popoarelor care i-au guvernat sau protejat: ei au imprumutat de la greci lipsa lor de buna-credinta in afaceri;de la principii fanarioti amestecul lor de josnicie si de vanitate; de la rusi desfraul lor; de la turci lenevia; polonezii i-au inzestrat cu divortul lor.”.

Izvoarele entice ale sufletului romanesc

Dacii. In constiinta (filosofia) poporului romanesc apare idea nemuririi (ca la toate triburile de rasa tracica). Aceasta credinta a influentat viata morala si sufletul romanesc.

In lupte dacii erau de neinvins, erau foarte curajosi, nu se temeau de moarte; o doreau si chiar o binecuvantau. Simteau dispret fata de viata (de aici decurge mandria pe care o aratau) si preferau sa moara decat sa traiasca in rusine (pg. 119 sus).

Cruzimea era o caracteristica a lor; a omora un dusman inseamna ai face un bine, de aceea acesta trebuia chinuit pentru a simti pedeapsa.

Ascetism, preotii si calugarii nu se casatoreau, nu mancau carne –Nirvana budista.

Putere de vointa si de a se stapani (pg. 119 jos).

Minte active, agera, dispusa sa ia lectii de la dusmani si sa imite.

Popor razboinic urau munca campului, o considerau injositoare, preferand sa traiasca din prada.

Si-au dezvoltat duplicitatea, viclenia, prefacatoria si dibacia de a insela.

Decebal era cunoscut ca un bun diplomat si strateg.

Romanii, popor de plugari soldati, aveau o fire violenta, vointa tenace, prevazatoare, impulsive si stapana pe sine; masurati politic, spirit de ordine si disciplina de regularitate statornica; distingea partea esentiala de cea neesentiala a lucrurilor; predilectie pentru ideile si vederile universale, pentru ideile largi, pentru sinteze elocinte. Elocinta –puterea de convingere si spiritul batjocoritor al satirei.

Caracter egoist, hraparet, aspru, perfid, sentiment religios superficial redus la implinirea formalitatilor exterioare, practice si lipsit de orice temelie mistica sau metafizica. Ingaduitori cu toate religiile, nu cunosteau fanatismul si erau inclinati spre superstitii.

Slavii, popor de plugari si de pastori cu moravuri blande, pasnice, idilice, iubitori de dans, cantec, libertate, anarhie. Sensibilitate impresionabila, nestatornicie, elasticitate ii ingradeau de a reveni di de a se regasi. Ospitalieri, primitori, sociabili, inteligenta vioaie, simplista, indrezneata; logica radicala inclinata spre absolute. Cultivau orice stiinta si arta, invatau limbile popoarelor cu care veneau in contact. Se mladiau la toate obiceiurile, puteau lua infatisarea si purtarea tarii in care traiau darn u isi schimbau fondul.

Au devenit ortodoxi, credeau in viata de dupa moarte, considerau moartea ca o calatorie pentru o alta viata; credeau in finite nevazute care aduc boli contagioase atat omului cat si animalelor.

Din toate aceste neamuri, psihologia romanilor s-a format ca o rasa occidentala cu obiceiuri orientale.