Organizaţiile neguvernamentale:

Organizaţiile neguvernamentale:

O.N.G.-urile sunt organizaţii din sfera societăţii civile care îşi propun găsirea unor soluţii pentru problemele societăţii, edificînd astfel o societate democratică. Desigur există mai multe organizaţii precum partidele politice, sindicatele, care fac parte din cel de al treilea sector, dar care îşi propun scopuri politice. O.N.G.-urile cunosc variate forme organizaţionale de la mici iniţiative locale, societăţi bazate pe beneficii reciproce, spre grupuri mai active. Toate aceste forme organizaţionale au unele caracteristici comune. Caracteristica principală a acestora este faptul că ele sunt independente faţă de stat. Ceea ce le deosebeşte de celelalte structuri asociative este caracterul non-profit al acestora axat pe beneficiul public şi nu pe cel privat. Pentru organizaţiile neguvernamentale se utilizează o terminologie specifică: organizaţii neguvernamentale (O.N.G.); organizaţii voluntare particulare; organizaţii non-profit; asociaţii secundare (de rudenie, etnice şi cetăţenie); asociaţii voluntare; grupuri de presiune.

Funcţiile O.N.G.-urilor

De-a lungul istoriei sale, viaţa asociativă a fost un loc al creativităţii, formării personale şi colective, educaţiei cetăţeneşti. Dezvoltarea vieţii asociative şi crearea de organe intermediare între guvern şi individ, are drept  obiectiv favorizarea  asumării de responsabilităţi de către cetăţeni şi implicarea lor în viaţa societăţii; dezvoltarea noţiunii de solidaritate colectivă.

În mod tradiţional, asociaţiile îşi asumă  un rol esenţial pentru sănătatea ansamblului societăţii. Numeroase asociaţii au, mai cu seamă, sau exclusiv o funcţie  prestatoare de servicii, ele acoperă lacunele existente, lărgesc evantaiul serviciilor deja oferite.

O altă funcţie importantă a numeroaselor asociaţii e rolul de pionier şi de novator în domenii extrem de variate de la nivel local la nivel internaţional. Ele ajung adesea să stîrnească profunde schimbări de atitudini. Drept exemplu pot fi aduse dezbaterile pe marginea egalităţii între sexe, a drepturilor omului, a “descoperirii” urgenţei pe care o reprezintă protecţia mediului etc.

O altă funcţie a asociaţiilor este rolul lor de apărător. Pe de o parte, ele pot apăra interese sociale speciale sau pot asigura protecţia unor grupuri sociale, economice, profesionale sau de altă natură. Pe de altă parte, ele pot acţiona pentru combaterea metodelor de acţiune sau a atitudinilor xenofobe a absenţei posibilităţilor acordate femeilor sau a discriminării la care sînt supuse persoanele handicapate. În rolul de apărător asociaţiile veghează pentru ca fiecare să se bucure de drepturile şi de prestaţiile pe care le poate pretinde.

A patra funcţie fundamentală a asociaţiilor e cea de garant al anumitor valori în cadrul societăţii. În virtutea naturii lor specifice a compoziţiei şi obligaţiilor lor, ele păstrează şi favorizează valorile muncii neremunerate, ale iniţiativei şi ale participării active la viaţa socială, ale pluralismului, solidarităţii, protecţiei şi respectului minorităţilor.

În ciuda sau mai degrabă din cauza domeniului lor de acţiune pe sectoare şi adesea foarte fărîmiţat, ele reflectă varietatea problemelor şi preocupărilor oamenilor de rînd cu mai multă exactitate decît partidele politice şi piaţa , care nu sînt în măsură să reflecte realităţi, după cum nici autorităţile publice nu le-ar putea înţelege.

Tipurile de organizaţii ce alcătuiesc o societate civilă

Tipuri	Moderne sau laice	Tradiţionale bazate pe religie sau apartenenţa etnică
Grupuri bazate pe afinităţi (sociale, de recreare)	Cluburi sportive Hobby-uri	Loje Ordine
Asociaţii civice	Grupuri de întrajutorare Asociaţii pentru dezvoltarea societăţii Organizaţii de voluntariat Grupuri de educaţie cetăţenească Organizaţii profesionale Sindicate	Organizaţii religioase caritabile Societăţi de întrajutorare etnice
Asociaţii politice	Grupuri de presiune Grupuri de alegători Lobby-uri cetăţeneşti	Grupuri de presiune bazate pe stat laic sau religios Grupuri pentru drepturile minorităţilor religioase şi etnice

Organizaţiile tradiţionale adîncesc diferenţele sociale, organizaţiile moderne creează întrepătrunderi pluraliste. Primele predomină în statele timpurii, cele moderne predomină ulterior. La rîndul său organizaţiile moderne necesită un suport legal mai dezvoltat.

Grupuri bazate pe afinităţi:

·         Promovează coeziune socială.

·         Acţionează împotriva izolării.

·         Pregătesc viitori conducători.

·         Dezvoltă aptitudini organizatorice.

·         Ridică gradul de încredere a membrilor în ei însăşi.

Asociaţii civile:

·         Promovează coeziunea socială.

·         Acţionează împotriva izolării.

·         Pregătesc viitori conducători.

·         Dezvoltă aptitudini organizatorice.

·         Ridică gradul de încredere a membrilor în ei însăşi.

·         Rezolvă probleme sociale.

·         Mobilizează resursele locale pentru rezolvarea nevoilor comunităţii.

·         Oferă alternativă la serviciile prestate de instituţiile statului.

·         Cresc gradul de autonomie locală / minimalizează dependenţa.

Asociaţii politice:

·         Promovează coeziunea socială.

·         Acţionează împotriva izolării.

·         Pregătesc viitori conducători.

·         Dezvoltă aptitudini organizatorice.

·         Ridică gradul de încredere a membrilor în ei însăşi.

·         Rezolvă probleme sociale.

·         Mobilizează resursele locale pentru rezolvarea nevoilor comunităţii.

·         Oferă alternativă la serviciile prestate de instituţiile statului.

·         Cresc gradul de autonomie locală / minimalizează dependenţa.

·         Cresc participarea în procesul politic.

·         Oferă posibilitatea de expresie şi creşterea conştiinţei politice a membrilor.

·         Încurajează guvernele sa fie mai deschise şi mai cooperante.

Cerinţele de activitate a O.N.G.-urilor

Relaţia stat - O.N.G. este valabilă pentru un stat care pretinde a fi democratic. Neînţelegerile între stat şi O.N.G.-uri pot crea situaţii de tensiune într-o perioadă anumită de timp, dar ar putea evalua într-o energie creatoare. O primă condiţie în edificarea unei societăţi civile este existenţa unor prevederi legale, care consfinţesc dreptul la libera asociere, de întrunire şi libertatea cuvîntului a indivizilor.

Problemele cu care se confruntă în activitatea lor O.N.G.-urile:

În activitatea lor organizaţiile neguvernamentale se ciocnesc de o serie de probleme atît de ordin obiectiv, cît şi subiectiv.  Am putea menţiona aici lipsa tradiţiilor societăţii civile în R. Moldova, lipsa unui concept integru la nivel statal privind sectorul non-profit, lipsa experienţei în gestionarea activităţii organizaţiilor neguvernamentale. Cadrul legislativ ce reglementează activitatea organizaţiilor neguvernamentale este imperfect. Legea despre fundaţii lipseşte iar legea despre asociaţii are multe imperfecţiuni. Nu este reglementată activitatea organizaţiilor neînregistrate iar procedura de înregistrare şi perfectarea tuturor documentelor şi atributelor este îndelungată şi costisitoare. O altă problemă ar fi lipsa experţilor locali în domeniu sectorului nonprofit şi posibilităţile limitate de finanţare a proiectelor O.N.G.-urilor.

Cîteva pericole pentru O.N.G.

Din practica de activitate şi organizare a O.N.G.-urilor este cunoscut că unele grupuri se pot organiza mult mai repede decît altele. Grupurile de interese înguste se por organiza mai uşor decît altele. Grupurile de interese mici, înguste şi specifice se pot organiza mai uşor şi sînt implicate efectiv în formarea politicii publice. Uneori cîteva organizaţii mari şi profesioniste tind să domine peisajul O.N.G.-urilor. În paralel există pericolul cînd O.N.G.-urile pot fi atrase în economia de piaţă şi se pot transforma în organizaţii cu profit.